LUPTA

Prima intalnire cu Osho

2009-12-12T19:07:04+00:00

Am citit putin Osho. Mai mult pentru ca a fost foarte recomandat. Ca si cum fara Osho nu exista dezvoltare personala. Scriu prima mea parere despre Osho pentru ca s-ar putea sa o schimb. Intotdeauna acord credit tuturor si nu am avut nici o retinere in a-i acorda si lui credit maxim. Ce nu mi-a placut: - negarea si criticarea religiilor. Crestinism, mahomedanism, islamism, etc. Este adevarat ca religiile au tinut lumea si mintea in sclavie, dar poate au fost necesare la timpul acela. Lumea traia in pesteri, abia se desprinsese de animal. Aveau nevoie de un bici care sa ii educe si sa ii impinga se evolueze. Intr-un fel. Datorita religiilor suntem ceea ce suntem astazi. Si Osho este cel cel care este astazi, si eu sunt cea care sunt astazi. Ma deranjeaza foarte mult criticarea trecutului. E acelasi lucru cu criticarea parintilor si a educatie pe care acestia au incercat sa ne-o ofere. Buna, rea, s-au deranjat. Au facut ceva pentru noi. Ne-au dat un drum, o cale, dar nu ei trebuie sa ne traiasca viata, ci noi trebuie sa o traim. Prea multa critica pentru gustul meu! - prea mult accent pe sex. Chiar nu cred ca se atinge Nirvana sau Iluminarea printr-un orgasm, oricat ar fi el de puternic. Desigur, viata sexuala are o componenta foarte importanta de eliberare si dezangoasare, dar nu cred ca este nevoie sa se experimenteze oricand si cu oricine sexul doar pentru a gasi Evolutia. Cred ca evolutia este triumful mintii asupra carnii. Controlul mental al corpului. Si e o contradictie intre friul liber dat sexului si controlul mintii si corpului. Este ok sexul ca experienta, dar nu sexul ca orgie. - incercarea de a implementa o noua "religie" - Sufism (in engleza), Yoga, etc. Incercarea lui de a ne spune ca daca nu meditam suficient inseamna ca nu atingem "Starea". Ca numai cei care se straduie in meditatie ating Nirvana. Ma rog, el nu foloseste nicaieri termenul Nirvana, dar il folosesc eu pentru a exprima "eliberarea". Cred ca nu ar trebui sa incerce sa numeasca in vreun fel acest trend, val. Cred ca dupa ce critici religia, nu mai vrei sa auzi de alte nume si reguli, si ... alte moduri de a gasi Eliberarea. In rest, la Osho totul este ok. Poate prea ok.

If ... then ... else... nu exista in real life.

2009-10-29T14:25:09+00:00

Faptul ca indeplinim anumite reguli nu inseamna neaparat ca si obtinem ceea ce dorim. Viata nu este un program simplu, cu if yes sau if not. Am fost intoxicati de societate ca, urmand anumiti pasi vom obtine ceea ce dorim. Dar viata nu este nimic din programul simplu if ... then ... else. A, si nici fiind corect cu ceilalti, nu mai este corect sa asteptam corectitudine. Oferind incredere, nu ni se mai ofera incredere.... oferind dragoste, nu primim aproape niciodata dragoste. Nu mai cred in reguli. Nu mai cred in "crede"!

Disciplineaza-te!

2009-06-04T07:10:34+00:00

Citeam astazi dimineata cu multa placere despre romanul Cellei Serghi "Panza de Paianjen" (de la Andrei prin Raluca). http://www.jurnalul.ro/stire-special/manifest-pentru-posteritate-122960.html Mi-e teama sa recitesc romanul. Mi-a tulburat tineretea si vreau sa pastrez in amintire starea de atunci. Mi-e teama ca m-am schimbat si as putea-o privi pe Diana doar ca o tinara frivola si nemultumita, care nu stie ce vrea. Dar nu despre roman voiam sa scriu. Ci despre ...sfaturile lui pentru ea: "C�nd vorbe?ti mult, g�ndurile se risipesc, sentimentele se volatilizeaz? prin vorbe. Albina nu pierde nici un pic de polen, �l adun?. G�nde?te-te la artificiile pomului de Cr?ciun. Cum le dai un chibrit se aprind o clip?, dar se sting imediat, iremediabil. P?streaz?-?i personalitatea! Fii mai calculat?! E un ?iretlic al naturii intime aceast? nevoie de discu?ie, de confiden?e, de prea numeroase prietenii. Disciplineaz?-te! Ai un fel de grizerie verbal?, care te satisface pe moment, dar ce r?m�ne? Trebuie s? aduni �n tine tot. Acest tot va izbucni �ntr-o zi �n scris. Po?i s? stai l�ng? un cire? ?i s? a?tep?i s? se coac?, dar s? stai l�ng? un plop ?i s? a?tep?i ivirea cire?ilor? Asta nu! Nu se scrie un roman spun�nd vreau s? scriu". Despre disciplina as vrea sa scriu. Si despre rispa. Despre cum risipim .... despre cum ne risipim.....

Everybody is free to wear sunscreen

2009-05-19T08:28:32+00:00

Everybody is free to wear sunscreen

Au inflorit salcamii!

2009-05-13T07:48:08+00:00

Printre ultimele flori de primavara, floarea de salcim....intre florile de castan si florile de tei ...

Pentru mame...

2009-03-25T10:22:56+00:00

Tot de la prietenul meu Marius (cu multumiri), o frumoasa oda inchinata mamelor: MAMA MEA ESTE CEA MAI BUNA!!!!! Cind tu aveai 1an ea te hranea si te imbaia. I-ai multumit plingind toata noaptea. Cind tu aveai 2 ani ea te-a invatat sa mergi. I-ai multumit fugind cind ea te chema. Cind tu aveai 3 ani ea iti pregatea toata mincarea cu dragoste. I-ai multumit aruncind farfuria pe jos. Cind tu aveai 4 ani ti-a dat creioane colorate. I-ai multumit colorind masa din sufragerie. Cind tu aveai 5 ani te-a imbracat pentru vacanta. I-ai multumit sarind in prima balta. Cind tu aveai 6 ani te-a dus la scoala. I-ai multumit strigind "Nu merg". Cind tu aveai 7 ani ti-a cumparat o minge. I-ai multumit aruncind-o in fereastra vecinilor. Cind tu aveai 8 ani ti-a dat o inghetata. I-ai multumit scapind-o in poala. Cind tu aveai 9 ani ti-a platit lectii de pian. I-ai multumit ca nici macar nu te-ai deranjat sa exersezi vreodata. Cind tu aveai 10 ani te ducea toata ziua cu masina de la fotbal la gimnastica de la o zi de nastere la alta. I-ai multumit ca sareai din masina si nu te uitai niciodata inapoi. Cind tu aveai 11 ani te-a dus pe tine si pe prietenii tai la cinema. I-ai multumit cerindu-i sa stea in alt rind. Cind tu aveai 12 ani te-a avertizat sa nu te uiti la anumite programe la TV. I-ai multumit asteptind sa iasa din camera. Cind tu aveai 13 ani ti-a sugerat cum sa te tunzi. I-ai multumit spunindu-i ca nu are gusturi. Cind tu aveai 14 ani ti-a platit o tabara de vara de o luna. I-ai multumit uitind sa-i scrii macar o scrisoare. Cind tu aveai 15 ani venea de la lucru si-si dorea o imbratisare, I-ai multumit stind in camera ta cu usa incuiata. Cind tu aveai 16 ani te-a invatat sa-i conduci masaina. I-ai multumit luindu-i-o de cite ori puteai. Cind tu aveai 17 ani ea astepta un telefon important. I-ai multumit stind la telefon toata noaptea. Cind tu aveai 18 ani ea plingea la festivitatea ta de absolvire a liceului. I-ai multumit stind la petrecere pina in zori. Cind tu aveai 19 ani ti-a platit facultatea, te-a dus in campus si ti-a carat bagajele. I-ai multumit salutind-o in afara camerei ca sa nu te simti jenat in fata prietenilor. Cind tu aveai 20 de ani te-a intrebat daca te intilnesti cu vreun baiat. I-ai multumit spunind-i "Nu-i treaba ta!" Cind tu aveai 21 de ani ti-a sugerat anumite cariere pentru viitorul tau. I-ai multumit spunind-i "Nu vreau sa fiu ca tine!" Cind tu aveai 22 de ani te imbratisa la absolvirea facultatii. I-ai multumit intrebind-o daca poate sa-ti plateasca o excursie prin Europa. Cind tu aveai 23 de ani ti-a dat mobila pentru primul tau apartament. I-ai multumit spunindu-le prietenilor ca era urita. Cind tu aveai 24 de ani ti-a cunoscut logodnicul si te-a intrebat de planurile de viitor. I-ai multumit spunindu-i printre dinti: "Maaaaami, te rog"! Cind tu aveai 25 de ani te-a ajutat sa-ti platesi nunta si a plins si ti-a spus cit de mult te iubea. I-ai multumit mutindu-te in cealalta parte a tarii. Cind tu aveai 30 de ani te-a sunat sa-ti dea un sfat pentru copil. I-ai multumit spunind-i "Lucrurile sunt diferite acum" Cind tu aveai 40 de ani te-a sunat sa-ti aminteasca de aniversarea unei rude. I-ai multumit spunindu-i ca erai foarte ocupat chiar atunci. Cind tu aveai 50 de ani ea era bolnava si avea nevoie sa ai grija de ea. I-ai multumit citind despre povara care devin parintii pentru copiii lor. Si apoi, intr-o zi, ea a murit in tacere. SI tot ce nu ai facut vreodata s-a intors lovind ca traznetul in INIMA ta. Daca ea mai este pe aproape, nu uita sa o iubesti mai mult ca niciodata. Daca ea nu mai este, aminteste-ti dragostea ei neconditionata si da-o mai departe. Amintesteti mereu sa o iubesti pe mama ta. Pentru ca nu ai decit o singura mama in toata viata ta.

Trezirea la realitate

2009-01-31T15:51:32+00:00

Le permitem cu buna stiinta oamenilor sa se poarte urit cu noi. Deseori reactionam mult prea tirziu, le ignoram comportamentul pentru a ne fi noua mai usor. Sau speram ca se vor schimba interactionind cu noi. Adoptam noi un anumit comportament civilizat in speranta ca se vor civiliza si ei. Ii lasam sa ne raneasca si ne ascundem si mai mult in noi insine. Ne izolam tot mai mult, neputinciosi in a reactiona. Traim tot mai mult �n lumea noastra imaginara si suntem devastati si neputinciosi cind lumea reala vine peste noi. Cistigatorii sunt intotdeauna ceilalti, care isi traiesc viata in realitate. Vreau sa invat sa traiesc si eu in lumea reala, sa stiu sa lupt, sa stiu sa raspund, sa stiu sa nu mai fac compromisuri. Sa nu ma mai ascund in spatele zidurilor lumii mele. Sa ard toate cartile idealiste care m-au izolat si mi-au creat iluzii. Nu mai pot trai din iluzii. Viata nu este nimic din ceea ce mi-am imaginiat, din ceea ce am citit, din ceea ce am crezut. Voi incepe incet, incet, sa ii pun la punct pe toti mojicii care imi deranjeaza linistea. Voi deveni ca ei. Imi voi ascuti armele sa pot lupta si eu in aceasta lume. Sa ma protejez. Pentru ca nu imi mai este deajuns sa traiesc in cutiuta mea. Oricit nu as dori, sunt nevoita sa interactionez cu lumea aceasta. Si daca lumea este o mare coloaca, ma voi transforma si eu intr-un mic porc pentru a putea supravietui in ea.

Femeile dupa 30 de ani ...

2009-01-12T11:10:51+00:00

Am primit pe mail de la un bun prieten o mica "oda" adusa femeilor peste 30 de ani. Femeile trecute de 30 de ani Pe masura ce inaintez in varsta, apreciez cel mai mult femeile trecute de 30 de ani. O femeie trecuta de 30 de ani nu te va trezi niciodata la miezul noptii sa te intrebe la ce te gandesti. Ei nu-i pasa la ce te gandesti. Daca o femeie trecuta de 30 nu vrea sa urmareasca un meci, nu sta prin preajma miorlaindu-se. Face ceva ce chiar isi doreste sa faca.Si de obicei e vorba de ceva mult mai interesant. O femeie trecuta de 30 se cunoaste suficient pe ea insasi ca sa fie sigura de cine este, ce este, ce vrea si de la cine. Sunt putine femei trecute de 30 carora le pasa de ce-ai gandi despre ele sau despre ce fac. Femeile trecute de 30 au o mare demnitate. Rareori se apuca sa tipe la tine la opera sau in mijlocul unui restaurant foarte scump. Desigur, daca o meriti, nu ezita sa traga in tine. Femeile trecute de 30 de ani sunt generoase cu laudele, deseori nemeritate. Ele stiu cum e sa nu fii apreciat. O femeie peste 30 are incredere sa te prezinte prietenelor ei. Una mai tanara cuplata cu un barbat isi ignora deseori chiar si cele mai bune prietene pentru ca nu are incredere sa le aduca in preajma lui. Celor peste 30 nu le prea pasa daca esti atras de prietenele ei pentru ca stie ca ele nu o vor trada. Femeile devin medium pe masura ce imbatranesc. Niciodata nu trebuie sa-ti martusisesti pacatele unei femei peste 30. Ele stiu intotdeauna. O femeie trecuta de 30 arata bine purtand un ruj rosu stralucitor. Asta nu e valabila si pentru una mai tanara. O data ce a trecut de un rid sau doua, o femeie peste 30 este de departe mai sexy decat omoloaga sa mai tanara. Femeile de peste 30 de ani sunt deschise si oneste. Ele iti vor spune imediat daca esti un ticalos sau te porti ca un ticalos. Niciodata nu trebuie sa te intrebi cam pe unde te situezi in relatia cu ele. Da, pretuim femeile trecute de 30 de ani pentru o multime de motive. Din pacate, nu e reciproc. Pentru fiecare femeie uluitoare, inteligenta si fierbinte, trecuta de 30 de ani, exista o relicva cu chelie si burta, in pantaloni galbeni, facandu-se de ras alaturi de o chelnerita in varsta de 22 de ani. Doamnelor, imi cer scuze. Iar pt toti barbatii care au spus "de ce sa cumperi vaca cand poti avea laptele gratis" pentru a-si justifica burlacia, un update la zi: astazi 80% din femei sunt impotriva casatoriei.De ce? Au realizat ca nu merita sa cumpere tot porcul pt un carnat mic. Va pup.

Adultul din mine, cum il gasesc?

2008-11-07T19:52:03+00:00

Mi-am dat seama ca cea mai comoda si familiara stare pentru mine este starea de copil. Nu reusesc sa trec in starea de adult decit rareori. Sau poate ca nu este asa, nu prea stiu, dar vreau sa ma inteleg. Imi este greu sa renunt la lucrurile care imi plac. Ma panichez cind intru in situatii pe care nu le cunosc dinainte si mi-e teama ca nu le pot controla. Nu vreau sa ramin singura pentru ca mi-e teama ca nu m-as descurca. Imi este greu sa relationez cu adultii - persoanele mai in virsta decit mine. Inca ma joc, inca vreau sa fac ceea ce imi place si nu ceea ce trebuie. Si inca nu stiu sa imi asum responsabilitati de adult. Nu stiu, nu pot lasa sa moara copilul din mine. Cum il descopar, adultul din mine? Este acolo? Cum renunt la nelinistiile si agitatia copilareasca? Sunt in mine, ma domina de cele mai multe ori. Cum devin stapina pe situatie, rece, de ce nu, rea? Poate ca nici eu exact nu stiu ce vreau. Vreau sa fiu ceea ce nu sunt? Vreau sa am ceea ce nu merit sa am? Sau poate trec pur si simplu printr-o stare depresiva si nu ma inteleg? De fapt, cred ca trebuie sa renunt la vise, la ceea ce imi place. Si nu sunt pregatita sa fac asta. Sa lupt pentru ele? Se opune orgoliul, vanitatea, teama de ridicol? Este dureros, mi-e teama de raspuns negativ. Mi-e teama de ridicol. Mi-e teama sa pornesc la lupta pentru ca nu am certitudinea ca voi invinge. Sper sa am putere sa renunt la copilul din mine. Sa renunt la ceea ce imi place. Sa renunt la vise. Si sa fac ceea ce TREBUIE. Suna atit de ... adult!

ultima zi

2008-09-17T14:05:26+00:00

17 septembrie 2008 Ultima zi, normala. Niciodata nu va mai fi la fel. Va fi dureros, va fi normal, nu stiu. Sper doar sa fie usor. Vinovatie, neputinta, resemnare. Tristete.

La Multi Ani!

2008-08-07T13:16:03+00:00

Am 1 an de blog. Un an de inactivitate pe blog. Dar un an plin. Am trait in real life mai mult decit am crezut ca voi putea duce. Si totusi, a trecut. Oare cum va fi anul viitor? Sper sa am mai mult timp si inspiratie sa scriu. Sper sa visez mai mult si sa traiesc mai putin/putine. Un an epuizant, schimbari, impliniri si neimpliniri, teama. Ar trebui sa fac un bilant? Stiu ca de Anul Nou, Ionut sau Andrei, sau Andy, sau nu mai stiu cine, ne invita sa ne facem un bilant cu ce ne-am dorit de la Anul Nou si cu ce ne-a adus. Un fel de plusuri si minusuri. Nu cred ca mi-am dorit ceva anume pentru anul care a trecut. Anul in care a inceput cu acest blog. Mi-am dorit doar sa supravietuiesc, si am reusit. Mi-am dorit sa pot sa fiu vesela si increzatoare din nou si reusesc uneori sa fiu. Nu mai cere nimic pentru anii ce vin. Astept doar sa primesc. Si sper sa suport cu bine orice. A trecut un an! La multi ani blogului meu, si mie!

Autoalienarea - Refuzul gandirii

2008-07-25T10:21:27+00:00

As fi vrut sa fie 2 topicuri separate. Poate le voi separa. A o mina ocupata, sunt pe graba ... Ramine deci pe mai tirziu.

Asumarea Responsabilitatii

2007-11-28T14:15:39+00:00

Oamenii puternici sunt cei care �nving. Mult timp am c?utat s? �n?eleg ce anume face distinc?ia �ntre un om puternic ?i un om slab. Corectitudinea, curiozitatea, �ncrederea. Dar cred ca cel mai important lucru este ASUMAREA RESPONSABILIT??II. 1. Asumarea responsabilit??ii presupune �n primul r�nd ac?iune. A face ceea ce trebuie. Suntem pasivi ?i �n general suntem obi?nui?i cu o anumit? stare de expecta?ie. Cel mai bine dintre toate lucrurile ?tim s? a?tept?m. �ncepem din copil?rie, c�nd o a?tept?m pe mama sa fac? pentru noi. Apoi �n adolescen??, c�nd a?tept?m ca cel?lalt s? fac? primul pas. Maturi fiind, a?tept?m de cele mai multe ori. S? g?sim un serviciu mai bun, o amant?/un amant mai bun, poate o ocazie, poate o ofert?. ?i ?tim s? protest?m. ?tim exact ce nu vrem. C�rcotim mereu, indiferent de ceea ce ni se ofer?. Pentru c? a c�rcoti este cel mai u?or lucru. Abia c�nd �ncepem cu pu?in? ac?iune, c�nd ne implic?m personal �n proiecte, vedem c? toate gre?elile pe care le coment?m cu at�ta u?urin?? se �ncadreaz? �n normalitate. Ac?iunea ne deschide ochii ?i ne face mai permisivi, mai �ng?duitori. Mai puternici �n fa?a c�rcota?ilor, a celorlal?i, pasivii, care nu au sim?ul ac?iunii, ci doar al criticii. Ne-am transformat �n timp. Omul activ, lupt?tor pentru supravie?uire, s-a transformat �n omul de consum, care a inventat servicii ?i produse care sa fac? munca pentru el. Am pierdut acel sim? al ac?iunii, al implic?rii. Desigur, exist? ac?iune �n via?a noastr?, nu suntem �n totalitate pasivi, dar poate c? m?sura succesului este dat? de m?sura ac?iunii noastre. 2. Asum?-te pe tine �nsu?i. Cel mai greu lucru. Ca s? te asumi pe tine �nsu?i, trebuie mai �nt�i s? te cuno?ti foarte bine. Cu p?r?ile bune, talentele ?i abilit??ile tale. Dar ?i cu p?r?ile rele, comodit??i, prejudec??i, re?ineri. ?tim c? succesul provine din maximizarea punctelor forte. Ca s? folosesc ideea ?pedalelor? lui Ionu? Ciurea, http://www.ionut-ciurea.com , este foarte important s? ap?s?m pe pedala punctelor forte. Ele sun motorul nostru cel mai bun, deci exist? toate probabilit??ile ca ele s? ne duc? c�t mai departe ?i cu viteza cea mai mare. Desigur, cunoa?terea punctelor slabe ne ajut? s? le control?m. ?i s? control?m pierderile, evit�nd a ap?sa pe pedala lor, �n momentele critice. Sfatul cel mai des �nt�lnit �n psihologia copilului este: ignor?-i gre?elile ?i faptele rele, nu le dramatiza / accentua, ?i lauda-l ?i �ncurajeaz?-i faptele bune. Punctele slabe nu trebuie s? fie o fr�n?, o frustrare, o dramatizare. Ele trebuie ignorate. Accentuate, �ncurajate ?i dezvoltate punctele forte. Suntem v�n?tori ai faptelor rele, ale defectelor, ale minusurilor, ?i pierdem energie pre?ioas? �ncerc�nd s? le ascundem. Asumarea sinelui presupune triumful asupra noastr? ?i asupra lumii. Nimic nu este mai greu dec�t curajul asum?rii propriilor limite. C�?tigarea b?t?liei cu tine �nsu?i conduce automat la c�?tigarea b?t?liei cu �ntreaga lume. 3. Asumarea deciziilor proprii. Asumarea atitudinii, a st?rilor noastre. Asumarea responsabilit??ii apare cel mai des ca o scuz? a unui e?ec. Tr?im �ntr-un iure? ?i via?a nu ne ofer? numai p?r?i bune. Tr?im din / cu regrete. Mereu ne roade �ndoiala unui ?poate?. ?i aceste �ndoieli ne trag �napoi, ne fac nesiguri, indeci?i, tem?tori. St?rile noastre ne domin? ?i evit?m din comoditate s? le con?tientiz?m. Ajungem acas? stresa?i de proiectele nefinalizate ?i c?utam motive de ceart? pentru a ne rev?rsa furia. Sau suntem foarte obosi?i ?i brusc lu?m toate lucrurile foarte personal. Asumarea st?rilor ?i ac?iunilor proprii este o victorie asupra noastr? �n?ine. Un om puternic va avea t?ria s? spun? �ntotdeauna: ok, am gre?it, a fost responsabilitatea mea ?i am dat gre?. Recunoa?terea gre?elii aduce t?ria de a trece mai departe. De a nu l?sa �n trecut probleme nerezolvare care ar putea trage �napoi. Recunoa?terea ?i asumarea gre?elilor aduce automat str?duin?a repar?rii lor. Con?tientizarea ?i nerepetarea. �nv??area. "Suntem cu mult mai buni dec�t credem c? suntem, atunci c�nd nu ne str?duim!? Andy Szekely

viata noastra suntem noi

2007-10-27T22:50:44+00:00

Ne spunem mereu ca viata nu ofera nimic. Dar viata suntem noi. Si noi nu oferim nimic. Nici noua insine, nici celorlalti. Si ne scuzam ca viata este nashpa, ca este goala, ca e greu, ca viata este nedreapta, ca nu putem oferi mai mult decit primim. Dar viata suntem noi si noi suntem nashpa, noi suntem greoi, noi suntem goi, noi suntem nedrepti si egoisti, noi nu putem oferi nimic ca sa avem dreptul sa primim. Suntem atit de singuri, cu blogurile noastre cu tot. Disperati incercam sa comunicam, sa ne exteriorizam, sa ne auda cineva sau sa strigam nevoia din noi.

Concurs motivational

2007-10-18T13:04:29+00:00

Am hotarit sa ma inscriu la concursul lui Ionut Ciurea http://www.ionut-ciurea.com cu un articol motivational. Inca nu stiu ce voi scrie, despre ce voi scrie. Cum sa scriu un articol. Articol, deja suna ... waw. Dar este o provocare la care mi-ar placea sa am timpul, taria si ambitia sa raspund.

Robin Norwood - Femei care iubesc prea mult

2007-08-23T14:19:34+00:00

"Cind a iubi inseamna a suferi, inseamna ca iubim prea mult. Cind aproape toate conversatiile noastre cu prietenii se invirt in jurul LUI - problemele lui, gandurile lui, sentimente lui - si aproape toate propozitiile noastre incep cu "el", inseamna ca iubim prea mult. Cind ii gasim scuze pentru indispozitiile, iritarile, indiferenta sau tacerile prelungite, punindu-le pe seama unei copilarii nefericite si incercam sa actionam ca terapeuti, inseamna ca iubim prea mult. Cind citim o carte de auto-ajutorare, dar subliniem toate pasajele care l-ar putea ajuta pe el, inseamna ca il iubim prea mult. Cind nu ne plac valorile lui, comportamentul si caracterul lui, dar le suportam, gindindu-ne ca, daca suntem indeajuns de atragatoare si tandre, va dori sa se schimbe de dragul nostru, inseamna ca il iubim prea mult."

Luni

2007-08-06T08:25:04+00:00

Este luni si mare sarbatoare. Schimbarea la Fata a Domnului. Bunica mea spunea ca dupa Schimbarea la Fata vine toamna. Frunzele incep ingalbenesc, ziua incepe sa se micsoreze vizibil si calduri ca pina acum nu vor mai fi. Mi-e dor de bunica, de vacantele la tara. De cum asteptam de astazi, Sfinta Maria de pe 15. Se facea hram, cred ca inca se mai face, la Hiliseu Cris si mergeam cu totii la o vara a bunicului care locuia acolo. Imi amintesc cu mare placere de o masa mare, cu toata lumea in jurul ei, cu noi, copii alergind pe cimpurile din jur, circulind peste tot. Si dormitul in odaia cea buna, cu un bratz de busuioc pus la uscat pe soba si un miros ametitor. Dar si racoare, multa racoare, pentru ca am dormit inveliti cu plapumele in mijlocul verii si totul parea nefiresc.

zi clara

2007-08-02T14:13:46+00:00

Astazi m-am trezit de dimineata si mi-a facut placere sa vad ca este senin. Un senin clar, si un soare luminos, stralucitor. Fara nori, dar si fara caldura insuportabila. Placut. Placut dar si trist. Trist pentru ca viata trece pe linga mine si nu o pot opri din curgerea ei. Ca sunt momente de care as vrea sa ma pot bucura dar nu mai am cum. Am ramas singura.

PLOUA!!!!!!!!!!!!

2007-07-31T10:54:31+00:00

Hei, ploua! Daca nu v-ati uitat pe geam inca, priviti acum! PLOUA!!!!!!!! E asa de linistitor si de reconfortant. Ploua! Am mers prin ploaie pina la servici si mi-a facut placere sa ii aud picaturile cazind pe umbrela. Ploua! Ar trebui sa iesim in ploaie si sa ne bucuram de ea. Ploua! Sper sa ploua suficient, sa cresca iarba din nou, sa se refaca verdele. Stiu ca aceasta ploaie nu este indeajuns. Dar macar mi-a dat aceasta speranta.

Prima insemnare

2007-07-30T21:00:23+00:00

Buna, mi-am facut blog. Cu putine emotii si invirteala prin www.ablog.ro, am reusit sa imi fac un blog al meu. Va trebui sa il setez, sa scriu in el, sa raspund la comentarii. Sper sa am comentarii. Sper sa merite. As fi putut incepe un jurnal, dar a trecut mai bine de un an de cind scriu mai mult pe calculator decit pe foaia de hirtie. Ultima data cind am avut de completat o foaie ma durea mina dupa primele rinduri. Ah, nu mai vorbesc de scrisul oribil care nu mai parea al meu. Si semnatura finala parea alta. Daca as fi scris in jurnal, scrisul m-ar fi enervat. Mare, urit, zgiriat, tremurat. Plus ca fetitei mele i s-ar fi parut ciudat sa scriu pe un caiet, altceva decit calcule. Probabil ca s-ar fi transformat intr-o lectie de caligrafie. Dar am avut curajul si m-am inscris pe acest "host" de bloguri. Sunt fericita. Este prima insemnare si nu voi fi deprimata, ar trebui sa sarbatoresc. Nu am sampanie, nu am artificii, nu am cu cine. Dar ... voi fi fericita.