Cel mai bun mod de a prevedea viitorul este sa il inventezi. (Alan Kay) |
Citeam astazi dimineata cu multa placere despre romanul Cellei Serghi "Panza de Paianjen" (de la Andrei prin Raluca).
http://www.jurnalul.ro/stire-special/manifest-pentru-posteritate-122960.html
Mi-e teama sa recitesc romanul. Mi-a tulburat tineretea si vreau sa pastrez in amintire starea de atunci. Mi-e teama ca m-am schimbat si as putea-o privi pe Diana doar ca o tinara frivola si nemultumita, care nu stie ce vrea.
Dar nu despre roman voiam sa scriu. Ci despre ...sfaturile lui pentru ea:
"Cînd vorbeşti mult, gîndurile se risipesc, sentimentele se volatilizează prin vorbe. Albina nu pierde nici un pic de polen, îl adună. Gîndeşte-te la artificiile pomului de Crăciun. Cum le dai un chibrit se aprind o clipă, dar se sting imediat, iremediabil.
Păstrează-ţi personalitatea! Fii mai calculată! E un şiretlic al naturii intime această nevoie de discuţie, de confidenţe, de prea numeroase prietenii.
Disciplinează-te! Ai un fel de grizerie verbală, care te satisface pe moment, dar ce rămîne? Trebuie să aduni în tine tot. Acest tot va izbucni într-o zi în scris. Poţi să stai lîngă un cireş şi să aştepţi să se coacă, dar să stai lîngă un plop şi să aştepţi ivirea cireşilor? Asta nu! Nu se scrie un roman spunînd vreau să scriu".
Despre disciplina as vrea sa scriu. Si despre rispa. Despre cum risipim .... despre cum ne risipim.....
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile